BOSANCI TOURS
Bosanci tour

Pentru informatii detaliate despre celelalte programe cofinantate de Uniunea Europeana, va invitam sa vizitati www.fonduri-ue.ro
 

Frumoşii

În preajma Crăciunului se restituie lucrurile împrumutate din sat, deoarece se spunea că nu era bine să ai lucruri împrumutate. Datinile de Crăciun se pregăteau cu mult înainte, când se formau cetele de colindători. Copiii aveau repertoriul lor de datini, diferit de cel al tinerilor sau al adulţilor. Specificul satului Bosanci este faptul că aici se merge cu colinda în prima zi de Crăciun, seara, deoarece se respecta cu stricteţe postul Crăciunului. Copiii porneau colindul încă de pe la prânz şi mergeau, pe rând, pe la toate casele. Ei erau răsplătiţi cu colăcei, mere, pere şi nuci, dar în zilele noastre oferă mai ales bani şi dulciuri.

O dată cu lăsarea întunericului, se auzeau colindele cetelor de flăcăi, care străbăteau satul de la un capăt la altul, pe întreg parcursul nopţii. Tinerii se îmbrăcau în costume populare tradiţionale, cu sumane sau cojoace, având căciuli împodobite cu mirtă şi muşcate. Şeful cetei avea panglici la căciulă.

Tradiţiile de Anul Nou au alte semnificaţii. Înainte se făceau mulţi mascaţi, care puteau astfel, la adăpostul măştilor, să critice anumite moravuri. Se făceau măşti hidoase, de urs. Pentru cap se folosea un schelet metalic, drept suport peste care se întindea o piele de viţel sau de miel. De la gât în jos, corpul celui care se masca era acoperit cu blană, cusută direct pe haine sau cusută cu un costum care se îmbrăca cu uşurinţă. Erau şi ursari, care aveau haine colorate. Urşii jucau la comanda lor, loveau pământul, se rostogoleau, mureau, apoi înviau, reluând jocul, respectând astfel succesiunea anotimpurilor.

O tradiţie specifică este obiceiul de „Hurta" sau „Împaraţi" de la Bosanci, care are o vechime de peste 150 de ani, provenind din timpul stăpânirii austriece asupra Bucovinei, ca o formă de opoziţie contra regimului, dar în acelaşi timp şi o formă de parodiere a acestui sistem.

La cumpăna dintre ani, oamenilor le era permis să se întâlnească şi să formeze aşa zisele cete de Împăraţi şi să meargă din casă în casă cu acest frumos obicei. Costumul specific împăraţilor este încântator, haina are mânecile bogat brodate de la o camaşă femeiască şi este formată din peste 80 de piese prinse în şiruri din curele care formează pieptarul pe care sunt prinşi peste 300 de nasturi metalici strălucitori, denumiţi „mendilioane", aranjaţi într-o tehnică cunoscută doar de iniţiaţi, acesta formând o adevarată platoşă. Pe cap Împaraţii au o coafură formată din pene frumos colorate, care se numeşte „ceac". Acesta este destul de lung, lăsat pe spate, format din pene de gâscă, având un colorit specific, după cum urmează: verzi pentru „Împaraţi", portocalii pentru „Miniştri" şi negre pentru „Generali". Costumele sunt foarte vechi şi sunt transmise din generaţie în generaţie. De fapt, bunghierii nu sunt niciodată mascaţi, ei sunt „frumoşii cetelor de la Anul Nou", mergând din casă în casă acompaniaţi de o fanfara şi având un dans specific.

Boboteaza încheie ciclul sărbătorilor de iarnă. Ea se sărbătoreşte în a şasea zi de la Anul Nou. În această zi se fac şi se prind farmecele şi descântecele, se află ursitul, se fac proorociri ale timpului şi ale belşugului în noul an. În ajunul Bobotezei, se pregătea o masă cu douăsprezece feluri de mâncare: colivă din grâu pisat, fiert, îndulcit cu miere, bob fiert, fiertură de perje sau prune afumate, borş de fasole albă, în care se fierb colţunaşi mici, umpluţi cu ciuperci, borş de peşte, vărzare, plăcintă cu mac, găluşte umplute cu crupe.

 
 
BOSANCI TOURS
Copyright © Fundatia Music Vision
Total vizite: 50400 
Investim in viitorul tau! Proiect selectat in cadrul Programului
Operational Regional si co-finantat de Uniunea Europeana
prin Fondul European pentru Dezvoltare Regionala.
Continutul acestui material nu reprezinta in mod obligatoriu
pozitia oficiala a Uniunii Europene sau a Guvernului Romaniei.